Rapoartele care leagă consumul de carne cu sănătatea mintală se bazează pe o înțelegere greșită
- Categorie: Coloane
Rapoartele citează mai multe afirmații, de la „consumatorii de carne sunt mai puțin susceptibili de a fi depresivi în comparație cu vegetarienii și veganii” până la „în general, dacă doriți să evitați riscul crescut de depresie, anxietate și comportament de autovătămare, atunci mâncați carne”.
La prima vedere, rapoartele par să dezvăluie o descoperire științifică, dar un studiu amănunțit dezvăluie că nu este cazul. (Fişier) (Scris de Chaitanya Poolla)
La fel ca majoritatea dilemelor din viață, senzaționalismul în știri vine în nuanțe de gri. În mod ironic, astfel de rapoarte reușesc să transmită cititorilor opinii clare, dar polarizante. Un exemplu clasic a apărut recent când câteva știri au menționat că cei care mănâncă carne au o sănătate mintală mai bună decât vegetarienii, încercând să citeze constatările dintr-o lucrare științifică recent publicată. La prima vedere, rapoartele par să dezvăluie o descoperire științifică, dar un studiu amănunțit dezvăluie că nu este cazul.
Rapoartele citează mai multe afirmații, de la consumatorii de carne sunt mai puțin probabil să fie deprimați în comparație cu vegetarienii și veganii în general, până la, în general, dacă doriți să evitați riscul crescut de depresie, anxietate și comportament de autovătămare, atunci mâncați carne. Din păcate, aceste afirmații denaturează concluziile din hârtie, ceea ce duce la o răsturnare nejustificată. Interesant este că lucrarea în sine detaliază limitările și ipotezele importante implicate, dar ele nu reușesc să-și găsească un loc în rapoarte. Luați în considerare următoarele.
Lucrarea menționează că dovezile care leagă vegetarianismul cu tulburările mintale nu sunt fără echivoc... anchetatorii au descoperit că, în ceea ce privește unele fațete ale evaluării sănătății mintale, vegetarienii erau mai sănătoși decât consumatorii de carne. Prin urmare, rapoartele de afirmații fără echivoc echivalează cu concluzii culese din lucrare fără a descrie cu acuratețe concluziile științifice.
Lucrarea se bazează pe analiza datelor auto-raportate, care, chiar dacă nu sunt intenționat eronate, ar putea fi totuși nesigure din cauza posibilității de conștientizare mentală/emoțională scăzută a participanților. De exemplu, s-ar putea să mă simt diferit cu privire la sănătatea mea mintală din cauza unor factori precum fumatul sau obiceiurile de alcool, comportamentul, normele sociale sau evenimentele de viață care nu au nicio legătură cu preferințele mele alimentare. Adică, afecțiunile mintale pot fi rezultatul mai multor factori non-dietetici, așa cum se recunoaște în mod clar de mai multe ori în lucrare: În mod clar, dieta nu este singurul determinant al sănătății psihologice și că Literatura existentă sugerează că există numeroși factori care pot explica asocieri contradictorii dintre carne-abtinere si sanatate.
Studiile care stau la baza examinate în lucrare sunt în primul rând de natură transversală, ceea ce înseamnă că, chiar dacă dovezile de mai sus s-au presupus a fi de încredere, tot nu ajută la determinarea dacă consumul de carne sau lipsa acesteia cauzează tulburări mintale. În consecință, lucrarea nu susține că evitarea cărnii cauzează depresie, mai degrabă deduce, în toate studiile, că nu au existat dovezi care să susțină o relație cauzală între consumul sau evitarea cărnii și orice rezultat psihologic. În concluzie, lucrarea afirmă că proiectele de studiu și/sau lipsa de rigoare au exclus inferența relațiilor cauzale și nici una nu ar trebui dedusă.
Redefinirea conceptului de carne duce la implicații critice în interpretarea constatărilor. De exemplu, lucrarea afirmă că consumul de carne este adesea clasificat inconsecvent în mediile de cercetare și supraveghere națională, precum și în diferite limbi. În plus, chiar și cel mai riguros studiu revizuit în lucrare este recunoscut a fi inconsecvent terminologic. Acest studiu constă dintr-un eșantion de adulți germani, iar lucrarea recunoaște, … în germană, termenul de carne exclude păsările de curte. Astfel, constatările raportate nu se pretează a fi luate la valoarea nominală.
Efectiv, lucrarea nu susține că abstinența la carne duce la tulburări mintale și nici că obstinența la carne are ca rezultat bunăstarea mintală. Mai degrabă, evidențiază complexitatea problemei, avertizând în același timp că nu trebuie deduse concluzii cauzale. Astfel, știrile care prezintă altfel, nu sunt reprezentative pentru concluziile științifice. Aceste concepții greșite sunt deosebit de periculoase în țările cu populații vegetariene și/sau vegane substanțiale, într-un moment în care cauza principală a pandemiei COVID19 este suspectată a fi o piață a cărnii. Astfel, este important să aducem în atenția cititorilor diferența dintre știința reală și știința raportată în această materie.
De asemenea, se poate remarca faptul că efortul științific a fost finanțat parțial de... un grant de cercetare nerestricționat de la Beef Checkoff, prin Asociația Națională a Cărnii de Bovină. Desigur, implicațiile legate de conflictul de interese sunt discutabile și, prin urmare, lăsate la înțelepciunea cititorului.
Scriitorul este un cercetător de date la Intel Corporation. Vizualizările sunt personale.